CATHARSIS (< gr. katharsis, purificare) Termen folosit de Aristotel, pentru a defini, într-o accepție estetică, purificarea încercată de spectatori în timpul reprezentației dramatice sau după aceea. În Dramaturgia hamburgică, catharsisul tragic este definit de Lessing ca „o transformare a pasiunilor în înclinări virtuoase.” Esteticienii moderni au lărgit însă sfera katharsisului la întregul domeniu al artei, în totalitatea formelor ei, și nu numai la tragedie, socotindu-l ca o categorie generală a esteticii.