CATACHREZĂ (< fr. catachrèse < lat. catachresis < gr. katachresis ; abuz) Figură de stil caracteristică prin folosirea, în sens metaforic, a unui cuvînt, pentru a denumi un obiect ce nu are denumire proprie. În catachreză se atribuie înțelesul unui cuvînt altui cuvînt, apropiat oarecum ca sens. Ex. Picior de plai, gura cămășii, piciorul mesei etc. În vorbirea populară, întîlnim catachreze într-o serie de expresii destul de frecvente, ca: frige-linte, zgîrie-brînză, pierde-vară etc. Retorii antici i-au dat această denumire, deoarece, într-o privință, se abuzează de cuvinte dîndu-le o altă semnificație.