cascadorism s. n. Faptă temerară, de cascador ◊ „O a doua calitate: interiorizarea. Când scriu acest cuvânt mă gândesc la meritul autorilor de a muta mai în adânc clocotul din arsenalul pe cât de uzat, pe atât de gustat al ciocnirilor exterioare (pistoale, revolvere, cuțite, șișuri, urmăriri frenetice, acrobații amețitoare, cascadorisme, trapezisme etc.)” R.l. 27 IX 78 p. 2 (din cascador + -ism)