casație sf [At: MAIORESCU, D. I, 59 / V: ~iune / Pl: ~ii / E: fr cassation] 1 (Șîs curte de ~) Organ judecătoresc suprem, care are dreptul, în unele state, să caseze (1) o sentință pronunțată de organele judecătorești de grad inferior Si: Curtea de casare (2). 2 (Fig; iuz) Ultima expresie a perfecțiunii. corectat(ă)