CARTOF, cartofi, s. na. Plantă erbacee cu flori albe sau violete, cu tulpină dreaptă și ramificată, ale cărei ramuri subterane se termină prin tubercule comestibile, bogate în amidon (Solanum tuberosum); p. ext. tuberculul însuși al acestei plante. Pe un talger, două chiftele de cartofi alcătuiau... cele patru feluri de bucate ale cinei noastre. HOGAȘ, DR. 251. Apa vine mare și te pomenești că-ți îneacă pepenii și cartofii. SLAVICI, V. P. 35. ◊ Zahăr (sau sirop) de cartofi = glucoza obținută prin hidroliza totală a amidonului din cartofi. – Variante: (regional) cartoafă (KOGĂLNICEANU, S. 5), cartofă (NEGRUZZI, S. I 3), cartoflă (ALECSANDRI, T. 1035, DRĂGHICI, R. 84) s. f.