7 definiții pentru carotinemie carotenemie
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CAROTINEMÍE, carotinemii, s. f. (Fiziol.) Prezență a carotenului în sânge; cantitate de caroten prezentă în sânge. [Var.: carotenemíe s. f.] – Din fr. carotinémie.
CAROTINEMÍE, carotinemii, s. f. (Fiziol.) Prezență a carotenului în sânge; cantitate de caroten prezentă în sânge. [Var.: carotenemíe s. f.] – Din fr. carotinémie.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
carotinemíe sf [At: DEX2 / V: ~ten~ / Pl: ~ii / E: fr carotinémie] (Med) 1 Prezență a carotenului în sânge. 2 Cantitate de caroten prezentă în sânge.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CAROTINEMÍE s.f. Prezență a carotenului în sânge. [Var. carotenemie s.f. / < fr. carotinémie].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CAROTENEMÍE s. f. v. carotinemie.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CAROTENEMÍE s. f. v. carotinemie.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
carotenemie sf vz carotinemie
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CAROTENEMÍE s.f. v. carotinemie.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CAROTENEMÍE s. f. prezența carotenului în sânge. (< fr. caroténemie)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
| substantiv feminin (F134) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F134) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||