Definiția cu ID-ul 904287:
Explicative DEX
CARNEȚEL, carnețele, s. n. Diminutiv al lui carnet (1). Mîini harnice notau în carnețele... Și cifrele notate... Oțel erau și fapte grăitoare. TULBURE, în POEZ. N. 445.
Exemple de pronunție a termenului „carnețel” (4 clipuri)
Clipul 1 / 4