CARANTINĂ (pl. -ne) sf. 1 Oprire silită, la graniță, într’un lazaret, a corăbiilor, mărfurilor sau persoanelor care vin dintr’o țară bîntuită de o boală molipsitoare primejdioasă: am stat numai într’o fumărie de baligi, ca la ~ CRG. ¶ 2 Fig. A pune pe cineva în ~, a-l ține la distanță, a nu-l lăsa să se apropie, să se adune cu ceilalți [rus.< fr. quarantaine].