carafilă sf [At: (a. 1784) IORGA, S. D. VIII 8 / V: calafiră, ~ină, ~amf~ / Pl: ~le / E: mg karafina cf rs карафин] (Reg) 1-2 Carafă (1) (mică). 2 (Îf ~ină) Vas cilindric de tablă în care se păstra petrolul. 3 (Bot; reg) Garoafă (Dianthus caryophyllus). 4 (Bot; reg; lpl) Garoafe de munte (Dianthus superbus).

calofiră sf vz carafilă

caramfilă² sf vz carafilă

caranfilă sf vz carafilă

caranfină sf vz carafilă

garofil² sm vz carafilă