CARACATIȚĂ, Mold. CRACATIȚĂ (pl. -țe) sf. 🐙 Molusc marin din clasa cefalopodelor, cu corpul de formă ovală, înarmat în jurul capului, cu opt brațe (tentacule) lungi și puternice, pline de ventuze, cu care-și apucă prada; capul e prevăzut cu doi ochi mari ca de pește; gura, care se află în mijlocul coroanei brațelor, e înarmată cu un cioc tare ca al papagalului: se vînează pentru carnea ei, bună de mîncat, care se consumă la noi, uscată, ca aliment de post (Octopus vulgaris) (🖼 891) [rus.].