captura vt [At: ODOBESCU, S. III, 597 / Pzi: ~rez / E: fr capturer] 1 A prinde unități militare inamice. 2 (Pre) A lua pe cineva prizonier. 3 A dobândi, prin luptă, bunuri materiale aparținând inamicului. 4 A prinde un răufăcător. 5 A prinde (cu ajutorul capcanelor) un animal sălbatic.