CAPRICIOS, -OASĂ, capricioși, -oase, edj. (Despre oameni și acțiunile lor) Cu manifestări inegale și neașteptate, cu capricii, cu toane; schimbător, inconsecvent, fantezist, extravagant; răsfățat. Purtare capricioasă. ▭ Am umblat încotro m-au împins capricioșii pași ai fantaziei mele. ANGHEL, PR. 99. ◊ Fig. O ceață aurie și subtilă se revărsa dinspre apus, înecînd capricioasele... conture albe [ale norilor]. GALACTION, O. I 348. ♦ (Despre lucruri) Neobișnuit, ciudat. Clopotnițele bisericilor se înălțau mai presus de case, cu formele lor capricioase, și păreau că ne salută și se ascund prin arborii grădinilor. BOLINTINEANU, O. 276. ◊ (Adverbial) Se vedea Prahova alergînd capricios, făcînd abateri, întoarceri și vărsînd în jurul ei niște gemete sălbatice. BOLINTINEANU, O. 413. – Pronunțat: -ci-os. – Variantă: caprițios, -oasă (SADOVEANU, Z. C. 276, BART, E. 242, NEGRUZZI, S. I 316) adj.