Definiția cu ID-ul 428815:
Etimologice
caplan (-ni), s. m. – 1. Căciulă din blană de tigru pe care o purtau anumiți soldați turci. – 2. Soldat turc, în general. Tc. kaplan „tigru” (Șeineanu, II, 28).[1]
- Probabil s. n. în cazul (1) (cu pl. caplane). — gall