capama (capamale), s. f. – 1. Mîncare din carne de oaie sau pasăre, tocăniță. – 2. (Înv.) Costum, haină. Tc. kapama, de la kapamak „a închide, a acoperi” (Șeineanu, II, 86); cf. ngr. ϰαπαμᾶς, sb. kapama. Cuvîntul tc. se prezintă și cu forma kaplama „acțiunea de a acoperi, învelitoare”, de unde rom. caplama (mr. căplăma), adv. (potrivit; se spune despre modul de prindere a scîndurilor unei podele prin îmbinarea acestora), cf. ngr. ϰαπλαμᾶς, alb. kapama (Meyer 174), bg. kaplama.