capac sn [At: IORGA, S. D. VIII, 3 / Pl: ~ace, (rar) ~uri / E: tc kapak] 1 Acoperitoare care se așază deasupra deschizăturii unui vas, a unei cutii, a unui cufăr etc. 2 (Îs) Friptură la ~ Friptură gătită într-un vas acoperit. 3 (Îs) Ouă la ~ Ouă prăjite. 4 (Îs) Cașcaval la ~ Cașcaval prăjit în tigaie. 5 (Îe) A pune ~ul cuiva A închide gura cuiva printr-un răspuns potrivit. 6 (Îe) A găsi ~ la toate A da, întotdeauna, răspunsul potrivit. 7 (Îs) Asta pune ~ la toate E prea de tot, e exagerat.