Definiția cu ID-ul 903844:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CANTITÁTE, cantități, s. f. 1. Proprietate, însușire a obiectelor, a cărei schimbare nu produce la început schimbări radicale în calitatea obiectelor, ci numai pregătește aceste schimbări. 2. Însușire a fenomenelor și a obiectelor de a putea fi mărite sau micșorate, măsurate sau numărate. Orice lucru util, ca fierul, hîrtia etc., trebuie privit sub un dublu aspect: al calității și al cantității. MARX, C. I 69. 3. Cîtime, număr, mărime. Plata muncii după cantitate și calitate.Sporirea producției în agricultură și a cantităților de cereale-marfă a devenit în momentul de față o problemă de stat, o problemă a întregului popor muncitor. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2695. ◊ (Algebră) Cantitate pozitivă (sau negativă) = cantitate precedată de semnul plus; (sau minus). ◊ Expr. A produce în cantități industriale = a produce în cantități mari. (Fig., glumeț) Cantitate neglijabilă = lucru (sau persoană) de mică importanță, de care nu trebuie să se țină seamă. ◊ (Cuprinzînd în sine o idee de superlativ) Calitatea trebuie preferată cantității. 4. Durata rostirii unui sunet sau a unei silabe. Versificația în limbile clasice se bazează pe cantitatea silabelor,