Definiția cu ID-ul 428608:
Etimologice
cancioc (-oace), s. n. – Lingură folosită de zidari pentru var. – Var. canceu, s. n. (vas, borcan). Mag. kancsó (DAR; Gáldi, Dict., 112). În Trans.
cancioc (-oace), s. n. – Lingură folosită de zidari pentru var. – Var. canceu, s. n. (vas, borcan). Mag. kancsó (DAR; Gáldi, Dict., 112). În Trans.