Definiția cu ID-ul 428571:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
camătă (camete), s. f. – Dobîndă pentru împrumut. Ngr. ϰάματος (Roesler 568; Meyer 169; Murnu 9; Pușcariu, Lr., 260; Sandfeld 18); cf. sl. kamata, alb. kametë, mag. kamat. După Edelspacher, 15, mag. kómota se explică prin rom.