Definiția cu ID-ul 903558:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CALOMFÍR, calomfiri, s. m. Plantă erbacee aromatică, din familia compozeelor, cu tulpina catifelată, cu frunzele ovale și florile galbene; este cultivată pentru mirosul ei plăcut, mai ales prin grădinile de la țară (Tanacetum balsamita); calapăr. Mir și trandafir, Verde calomfir. PĂSCULESCU, L. P. 42. Rupeți fir De calomfir Ș-o steblă de busuioc, TEODORESCU, P. P. 16. – Variante: calofír (TEODORESCU, P. P. 17), caramfíl (SEVASTOS, N. 83) s. m.