CALIF, califi, s. m. Titlu luat după moartea lui Mahomed de către șefii musulmanilor care dețineau atît puterea politică cît și pe cea religioasă. V. padișah. Se plimbă visătoare Fatma, frumoasa fată A marelui Ben-Omar, califul din Bagdad. COȘBUC, P. I 52. Eu cred că, dacă ar afla ce gînduri ai, califul ar fi în stare să-ți încredințeze puterea lui pe o zi. CARAGIALE, O. III 65.