cais (caiși), s. m. – Pom fructifer. Tc. kayisi (Roesler 594; Șeineanu, II, 76; Lokotsch 1012; Meyer 173; Ronzevalle 130); cf. ngr. ϰαϊσί, alb. kais, bg., sb. kaisija. Cuvîntul tc. provine la rîndul său din gr. ϰασσία. – Der. caisă, s. f. (fruct de cais); caisiu, adj. (de culoarea caisei); caisînă, s. f. (Banat, caisă), din mag. kajszin (Candrea).