2 intrări

2 definiții


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cairót (ca-i-) adj. m., s. m., pl. cairóți; adj. f., s. f. cairótă, pl. cairóte

cairót adj. m., s. m. (sil. ca-i-), pl. cairóți; f. sg. cairótă, pl. cairóte

cairót adj. m., s. m. (sil. ca-i-), pl. cairóți; f. sg. cairótă, pl. cairóte

Intrare: cairotă
  • silabație: ca-i-rot
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cairo
  • cairota
plural
  • cairote
  • cairotele
genitiv-dativ singular
  • cairote
  • cairotei
plural
  • cairote
  • cairotelor
vocativ singular
  • cairo
  • cairoto
plural
  • cairotelor
Intrare: cairot (adj.)
  • silabație: ca-i-rot
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cairot
  • cairotul
  • cairotu‑
  • cairo
  • cairota
plural
  • cairoți
  • cairoții
  • cairote
  • cairotele
genitiv-dativ singular
  • cairot
  • cairotului
  • cairote
  • cairotei
plural
  • cairoți
  • cairoților
  • cairote
  • cairotelor
vocativ singular
  • cairotule
  • cairote
  • cairo
  • cairoto
plural
  • cairoților
  • cairotelor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)