caduc, ~ă a [At: HAMANGIU, C. C. 217 / Pl: ~uci, ~uce / E: fr caduc, lat caducus] 1 Lipsit de trăinicie Si: șubred, pieritor 2 (D. frunze, flori etc.) Care cade înainte de vreme. 3 (D. frunze, flori) Care cade în fiecare an. 4 (D. acte cu valoare juridică) Care nu (mai) are putere legală.