CADET, cădeți, s. m. (Învechit; răspîndit mai ales în fosta Austro-Ungarie, în Germania și în Rusia țaristă) Tînăr (îndeosebi fiu de nobil sau de ofițer) care se pregătea pentru cariera armelor; elev al unei școli militare. Iorgu Caragiale ieșise din școala, de muzică a cadeților – adică jumătate ieșise și trei sferturi fu.ese dat afară, pentru că nu învăța nimica și se ținea de farse toată vremea. CARAGIALE, O. III 10.