O definiție pentru călăciu
Arhaisme și regionalisme
călăciu (călâciu, câlâciu), s.n. (înv.) sabie turcească (folosită cu caftanul la investirea domnilor români).
Intrare: călăciu
călăciu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
călăciu (călâciu, câlâciu), s.n. (înv.) sabie turcească (folosită cu caftanul la investirea domnilor români).