2 intrări

3 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

căcătoare sf [At: LB / Pl: ~ori / E: căca + -toare] (Înv) Closet.

căcător, ~oare a [At: LB / Pl: ~i, ~oare / E: căca + -(ă)tor] Care provoacă diaree Si: purgativ.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

CĂCĂTÓR, CĂCĂTOÁRE, căcătóri, căcătoáre, adj. Care produce diaree. (din căca)

Intrare: căcătoare
căcătoare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: căcător
căcător adjectiv
adjectiv (A66)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • căcător
  • căcătorul
  • căcătoru‑
  • căcătoare
  • căcătoarea
plural
  • căcători
  • căcătorii
  • căcătoare
  • căcătoarele
genitiv-dativ singular
  • căcător
  • căcătorului
  • căcătoare
  • căcătoarei
plural
  • căcători
  • căcătorilor
  • căcătoare
  • căcătoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)