7 definiții pentru cășiță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cășíță1 [At: REV. CRIT. III, 92 / Pl: ~țe, ~ți / E: casă1 + -iță] (Reg) 1 sf Căsulie. 2 sf Loc (culcuș) unde stă larva în stup. 3 sf Loc unde stă o singură albină. 4 av (Fig) Foarte ordonat. 5 sf Organ al albinei în care se prelucrează nectarul. 6 sf Ladă pentru stupi. 7 sf Cutie de lemn (sau de coajă de mesteacăn), în care se ține sare Si: sărăriță, solniță. 8 sf A Lădiță mică Si: casetă, chichiță, pui, sipet. 9 sf Despărțitură într-un sertar. 10 sf Despărțitură în șerpar. 11 Despărțitură mică. 12 sf Firidă. 13 Gropiță pe care o fac copiii când se joacă în nisip ud. 14 sfp Lemnele așezate cruciș la capetele sterilor, pentru a-i susține. 15 sf Colacul fântânii. 16 sf Butonieră la cămașă în care se încheie nasturele.

cășiță2 sf [At: N. REV. R. X, 85 / V: chiș~ (A și: chiș~) / Pl: ~țe / E: cf vsl кусату, bg кыщей] (Reg) Zăbală.

cășíță3 sf [At: MARIAN, ap. DA ms / Pl: nct / E: ucr кащица] 1 (Buc) Construcție de bârne, umplută cu pietre și alte obiecte grele, pe care se așază podurile peste o apă mai mare. 2 (Trs) Reazem al unei construcții în apă Si: greblă.

cășíță4 sf vz chișiță1


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

cășíță, cășíțe, s.f. (reg.) 1. alveolă de fagure, căsuică, căsuță. 2. solniță din coajă de mesteacăn; sărăriță. 3. despărțitură într-un sertar, chichiță, casetă, pui, sipet; despărțitură in șerpar. 4. firidă. 5. colacul fântânii; ghizdurile fântânii. 6. construcție de bârne umplută cu pietre. 7. chiotoare la cămașă. 8. zăbală.

cășíță1, cășițe, s.f. – (reg.) 1. Căsuță. ♦ (top.) Cășiță, poiană în Dragomirești, pârâu în Botiza (Vișovan, 2005). 2. Casetă, sertar, pui. – Din casă + suf. -iță (MDA).

cășíță2, cășițe, (câșâță, câșiță), s.f. – (reg.) 1. Întâritură la poduri (Mara, Giulești). 2. Întăritură la marginea apei (Strâmtura, Bârsana, Vișeu). 3. Ghizdurile de la fântână (Budești). 4. Despărțiturile la ladă (Hoteni, Bârsana, Vișeu). 5. Stivă de lemn puse cruciș la uscat (Ieud, Săcel) (ALRRM, 1973). 6. Dig construit pe malul apei din bârne de lemn (Gh. Pop, 1971). – Din ucr. kasita (MDA).

Intrare: cășiță
cășiță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cășiță
  • cășița
plural
  • cășițe
  • cășițele
genitiv-dativ singular
  • cășițe
  • cășiței
plural
  • cășițe
  • cășițelor
vocativ singular
plural