cârnău, ~naie a [At: (a. 1812) URICARIUL IV, 346/9 / Pl: nct / E: nct] 1 (Îs) Grâu ~ Grâu de prima calitate, cu grăuntele turtit. 2 (Îs) Oaie ~naie Oaie cu coada groasă.

cârnău a. cârn, vorbind de o excelentă varietate de grâu turtit.

CĂRNĂU = CÎRNĂU.

CÎRNAE 👉 CÎRNĂU 2 .

CÎRNĂU adj. 1 🚜 Grîu ~, varietate de grîu cu bobul mare (👉 GRÎU¹) ¶ 2 Oaie cîrnae, varietate de oi albe care se îngrașe foarte mult și a căror coadă se preface toată în său [carne].

GRÎU I. (pl. grîe) sn. 🌿 1 Plantă graminee din grupul cerealelor, din al cărei spic măcinat și transformat în făină se face pîinea (🖼 2472): spic de ~; făină de ~; colac de ~; un sac de ~; nu e ~ fără neghina 👉 NEGHINĂ; dintre numeroasele specii cultivate la noi, vom aminti numai cîteva mai de seamă: ~ – CÎRNĂU (Triticum vulgare), de două feluri: a) ~-CÎRNĂU-MUSTĂCIOS, ~-DE-VARĂ sau VĂRATIC (Triticum aestivum) (🖼 2473) și b) ~-CÎRNĂU-TUNS, ~-DE-TOAMNĂ sau DE-IARNĂ (Triticum hibernum) (🖼 2474); ~-MARE sau ~-ENGLEZESC (Triticum turgidum) (🖼 2475); ~-MOALE sau ~-ALB¹, ~-DE-SCROBEALĂ (Triticum dicoccum) (🖼 2476); ~-ALB² sau ~-POLONEZ (🖼 2478) ¶ 2 ~-NEGRU¹ sau „ciormoiag”, „codroniu”, „păduroniu”, „grîul-prepeliței”, „miază-noapte”, etc., plantă cu florile roșii-purpurii sau galbene, cu spic conic (Melampyrum arvense) (🖼 2477); – GRÎU-NEGRU² = CIORMOIAG 1 ¶ 3 ~-TARE = GHIRCĂ ¶ 4 GRÎUL – CUCULUI = OCHII-PĂSĂRUICII1 ¶ 5 GRÎUL – POTÎRNICHII = PARECHERNIȚĂ ¶ 6 GRÎUL-PREPELIȚEI ~--~ NEGRU. II. pl. GRÎNE, cereale, bucate: o lină suflare de vînt adie peste grînele coapte (VLAH.); GÎNDAC-DE-GRÎNGOAȘĂ [lat. granum].

cîrnăŭ adj. m. (d. carne). Grîŭ cîrnăŭ, grîu comun, cu bobu mare. V. grîŭ.

cârnău, -aie, cârnăi, adj. (reg.) 1. (despre grâu) de primă calitate, superior. 2. (despre oi) cu coada groasă.