câblă sf [At: IORGA, S. D. XIII, 158 / V: căbel / Pl: ~le / E: vsl къбълъ] (Mol; înv) Unitate de măsură egală cu aproximativ 100g.

căbel sn vz câblă

ciblă sf vz câblă

‡ CÎBLĂ (pl. -le) sf. Măsură veche pentru cereale și poame, egală cu patru ferdele [vsl. kŭbĭlŭ].

cîblă f., pl. e (vsl. kubĭlŭ, vgerm. kubil, ngerm. kübel, d. lat. cupella, mlat. și cupellus, dim. d. cupa, cupă. V. cĭublă). Vechĭ. O măsură de capacitate p. grîne și poame, găleată (patru ferdele). – Azĭ în Maram. chibăl, n., pl. ele (rut. kibel).

cîblă (cîble), s. f. – Vadră, măsură de capacitate pentru grîne, folosită în Mold. (sec. XV-XVIII) și egală cu o găleată sau patru ferdele. Sl. kŭbilŭ, din germ. Kübel (DAR). – Der. cîbărit, s. n. (dijmă în cereale și fructe).