bătuta, nume dat în diverse părți ale țării unor jocuri* fără legătură tipologică între ele, desemnând doar existența în acestea a unor bătăi cu piciorul pe podea sau cu palma pe picior. Se întâlnește această denumire la jocurile solistice, în monom, în perechi, în cerc închis etc. Ca exemplu istoric cităm b. călușerilor, pusă în circulație pe cale cultă în Transilvania, în cursul sec. 19.