bătrînețe s.f. 1 Stadiu în evoluția organismelor care apare după maturitate și care se caracterizează prin scăderea treptata a funcțiilor fiziologice; vîrstă înaintată a unui om sau animal. ◊ Bătrînețe grele v. greu. ◊ Expr. (A ajunge sau a trăi etc.) pînă la adînci bătrînețe v. adînc. A veni în vîrstă (sau la vreme) de (adînci) bătrînețe v. veni. 2 Bătrînime. • /bătrîn + -ețe.