BĂTRÎNESC, -EASCĂ, bătrînești, adj. Rămas de la (sau din) bătrîni; vechi, din vechime, de demult, din vremea veche. Lumina se cufunda... în scoarțele bătrînești, pălite, care atîrnau pe pereți. DUMITRIU, B. F. 38. Iată, se arată și casa bătrînească, cu geamlîc, cu grădina din față. SADOVEANU, O. IV 13. Vorba, portul și apucăturile bătrînești nu li mai venea la socoteală [boierilor celor mai tineri]. CREANGĂ, A. 152. ◊ Cîntec bătrînesc = cîntec vechi popular cu caracter epic; baladă populară. Cîntecele bătrînești adeveresc cronicile, însă cîntecele au un ce care te mișcă pînă-n suflet. RUSSO, S, 188. Vorbă bătrînească = proverb, zicătoare. Mă-ntorc la vorba bătrînească: Sănătate, că-i mai bună decît toate! CARAGIALE, O. VII 116.