BĂTELIȘTE sf. Mold. 1 Loc bătătorit de vite: în ~ mai bine se face hrișcă decît în pămînturile cele nouă (ION.) ¶ 2 Loc de întîlnire: unde era ~a flăcăilor și a fetelor (CRG.) ¶ ❍Bucov. Fig. Locul unde-și arată cineva isprăvile, unde-și desvoltă activitatea: lumea întreagă era acuma ~a vitejiilor Iui (SB.) [băteală].