Definiția cu ID-ul 711013:
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
băndură, -e, s.f. – Năframă, bandaj; cârpă (Papahagi 1925): „Cu unsoare îl ungem la grumaz și-l legăm cu o băndură” (Bârlea 1924 II: 380). – Din germ. (Ver)band „baieră, bantă, betelie” (Țurcanu 2005).