bălțătură sf [At: DAMÉ, T. / Pl: ~ri / E: bălțat + -ură] 1 Pată de altă culoare la animalele bălțate (2). 2 (Rar) Amestecătură fără pricepere și fără artă de diverse culori care nu se armonizează. 3-4 Obiect colorat (țipător sau) cu culori multe și neasortate. 5 (Prt) Pată (pe haină) care bate la ochi. 6 (Îvr) Un fel de pete albe pe piele. 7 (Bot; reg) Unguraș (Marrubium vulgare).