bălțat, -ă, bălțați, -te, adj. (despre animale) Cu părul sau cu penele de diferite culori. ■ (onom.) Bălțat, nume de familie în jud. Maram. (Sec. XV). – Lat. balteatus „încins, încununat” (DER, MDA); din (îm)bălța (Mihăilă, 1974). ■ Cuv. rom. > ucr. balec „pestriț” (Candrea) și magh. belc (Bakos, 1982).