Definiția cu ID-ul 1289970:
Arhaisme și regionalisme
bălău², bălăi, (bălălău), s.m. (reg.) Cel care umblă aiurea, teleleu. ■ (onom.) Bălălău, poreclă. – Posibil der. din bălălău.
bălău², bălăi, (bălălău), s.m. (reg.) Cel care umblă aiurea, teleleu. ■ (onom.) Bălălău, poreclă. – Posibil der. din bălălău.