Definiția cu ID-ul 948905:

Arhaisme și regionalisme

bălău, bălăi, s.m. – (reg.) Cel care umblă aiurea, teleleu (Iuga, 2008). – Posibil der. din bălălău (< bălălăi + suf. -ău).

Exemple de pronunție a termenului „bălău” (1 clipuri)
Clipul 1 / 1