Definiția cu ID-ul 1029966:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bântuitor, ~oare smf, a [At: BIBLIA (1688), ap. HEM 3215 / P: ~tu-i- / Pl: ~i, ~oare / E: bântui + -tor] 1-2 (Persoană) care bântuie (1).