Definiția cu ID-ul 902134:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BUTUCI, butucesc, vb. IV. (Rar) A băga mîinile, gîtul sau (mai ales) picioarele unui arestat sau ale unui prizonier într-un butuc de tortură. Picioarele nu se mai mișcară, ca și cînd ar fi fost butucite. ISPIRESCU, L. 35.