5 definiții pentru butil
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
butil s.m. (chim.) Radical hidrocarbonat monovalent obținut prin eliminarea unui atom de hidrogen din molecula butanului. • /<fr. butyle.
BUTIL s. m. radical organic monovalent, obținut prin eliminarea unui atom de hidrogen din molecula butanului. (< fr. butyle)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
butil s. m.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
butil s. m.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
butil s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: butil
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
butilsubstantiv masculin
- 1. Radical organic monovalent, obținut prin eliminarea unui atom de hidrogen din molecula butanului. MDN '00
etimologie:
- butyle MDN '00