butelcă s.f (pop.) 1 Sticlă (pentru lichide, în special alcoolice). În firizi... mii de butelci negre astupate cu dopuri (HOG.). ♦ Conținutul unei astfel de sticle. Spălîndu-l c-o butelcă de vin unguresc (C. NEGR.). 2 Damigeană mică, cu gîtul strîmt, făcută din pămînt ars, folosită pentru păstrarea apei, a vinului etc. • pl. -ci. și butilcă s.f. /<ucr. бутелка, rus. бутылка.