Definiția cu ID-ul 949285:
Arhaisme și regionalisme
butan, butani, s.m. – 1. Butuc; element component al roții de lemn; bucium. Atestat cu acest sens în satele de pe valea Marei și a Izei. 2. Buștean, trunchi de copac: „Eu numa îmi adun butani” (Bârlea, 1924: 9). – Et. nec. (MDA). modificată
Exemple de pronunție a termenului „butan” (4 clipuri)
Clipul 1 / 4