Definiția cu ID-ul 547192:

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

busuioc, -oacă, busuioci, -oace subst. Plantă erbacee din familia labiatelor, cu tulpină păroasă și flori mici albe sau roz, cultivată pentru mirosul ei plăcut (Ocimum basilicum); p. ext. mănunchi sau pămătuf de busuioc, folosit de preot când stropește cu agheasmă; sfeștoc. [Var.: bosuioc s. n.] – Din bg. bosilak, scr. bosiljak.