Definiția cu ID-ul 902015:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BURLÁN, burlane, s. n. 1. Tub (gros) de tinichea, prin care se scurge apa din jgheaburile streșinii; uluc. Cum se zărea de ziuă, se lipea de zid, lîngă burlan, își potrivea pălăria jos, prindea să cînte, ca mîna întinsă. CAMILAR, N. II 135. 2. Tub cilindric de tinichea (la sobele de metal) sau coloană cilindrică de olane (la sobele de teracotă sau de zid), prin care trece fumul din sobă în coș; urloi. Lemnele se stinseră, flacăra fugi afară prin burlan. CAMILAR, N. II 157. 3. Tub de beton, de fontă, de olane etc. din care se fac canaluri, utilaje pentru exploatarea minieră etc. 4. Scoc (de lemn, de tinichea etc.) prin care curge apa dintr-un izvor sau dintr-o cișmea; jgheab, uluc.