burlan s.n. 1 Tub cu pereții subțiri și secțiunea cilindrică sau dreptunghiulară din fontă, tablă etc. prin care se scurge apa de la jgheaburile acoperișului la pămînt; uluc. ♦ Fig. (fam., iron.) Pantaloni. Se uita cu dispreț la burlanele de pe el. 2 Jgheab prin care se scurge apa dintr-un izvor, dintr-o cișmea etc.; uluc. 3 Tub cilindric de tinichea sau de olane, prin care trece fumul din sobă în coș; urloi. 4 Tub de beton, de fontă etc. folosit la canale, utilaje pentru exploatarea minieră etc. ◊ Burlan de aeraj = tub de tablă lung de 2-4 m și cu diametrul de peste 30 cm, care face parte din conducta de aeraj a lucrărilor miniere. • pl. -e. /cf. tc. boru, rom. burlui, gîrlan.