Definiția cu ID-ul 426351:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
burg (burguri), s. n. – Oraș, cetate. Fr. bourg. – Der. burghez, s. m. (persoană din burghezie; materialist), din fr. bourgeois, cu schimbare a suf. -ois în -ez; burghezie, s. f. (clasă socială urbană); burghezime, s. f. (burghezie); burgrav, s. m., din fr. burgrave.