Definiția cu ID-ul 542893:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BUNĂVOIE s. f. (În expr.) De bunăvoie sau de bunăvoia mea (sau ta etc.) = nesilit de nimeni, din inițiativă proprie; de la sine, singur. – Din bună + voie.