2 definiții pentru bunker
Explicative DEX
BUNKER [pr.: buncăr] ~e n. 1) Recipient (de oțel, beton, lemn etc.) de dimensiuni mari, montat pe un schelet de susținere și destinat depozitării temporare a unor materiale granulare (cărbuni, minereuri). 2) mar. Compartiment special amenajat pentru depozitarea combustibilului pe o navă. 3) mil. Adăpost blindat de dimensiuni reduse. /<germ. Bunker
Sinonime
BUNKER s. v. cazemată.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: bunker
bunker substantiv neutru
| substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Exemple de pronunție a termenului „bunker” (11 clipuri)
Clipul 1 / 11