bumerang s.n. 1 Armă de luptă și de vînătoare, din lemn, în formă de baston îndoit, folosită de australienii băștinași, care, aruncată într-un anumit fel, revine la locul de pornire dacă n-a atins ținta. 2 (în teoria comunicației și a relațiilor umane; și efect de bumerang) Efect invers celui scontat; situație cînd un act de ostilitate, un argument se întoarce împotriva autorului său. • pl. -uri. /<fr. boumerang, engl. boomerang, germ. Bumerang, cuv. australian.